Pensiuni Sighisoara | Cazare pensiuni vile Sighisoara - judetul Mures
Pensiuni Sighisoara, judetul Mures| Cazare pensiuni Sighisoara, judetul Mures| Promovare unitati turistice | Cazare | Pensiuni | Vile
Despre Sighisoara Este singura cetate medievala locuita din sud-estul Europei si singura de acest gen din România. Întemeierea este datata în cronicile secolului al XVII-lea la 1191 si 1198, însa prima atestare documentara a orasului este facuta in 1280. Zona orasului este locuita, cu mici întreruperi, de aproximativ 4000 de ani, fiind atestate arheologic o asezare din epoca bronzului, doua asezari dacice din epoca fierului, un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si a urmasilor lor.
Începând cu a doua jumatate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonisti germani în sudul Transilvaniei. Sasii întemeiaza lânga apa pârâului Saes (Shaas) o asezare rurala. Localitatea va împrumuta denumirea pârâului la sfârsitul secolului al XIII-lea.
Arhitectural Sighisoara devine o îmbinare de elemente gotice, renascentiste si baroce. Cele 14 turnuri de aparare ale principalelor bresle: tabacarii, cositorarii, aurarii, frânghierii, macelarii, cojocarii, tesatorii, croitorii, cizmarii, lacatusii, dogarii, barbierii, fierarii, si Turnul cu ceas erau construite, aparate si reparate de catre mestesugarii grupati în aceste organizatii profesionale. Orasul nu a putut fi cucerit, desi a suportat câteva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe Turnul Cositorarilor). Edificiile civile îmbina stilurile baroc si renascentist, cele doua mari biserici stilul gotic târziu; în timp se vor mai adauga stilurile Rococo, Neogotic, Goticul venetian si Secesion.
Complexul arhitectonic edificat în etape pe parcursul secolelor XIII-XVIII îsi datoreaza faima pe care o are în prezent si personalitatilor mai mult sau mai putin celebre: primarul Stephanus Ma, cronicarul Georgius Krauss, farmacistul Andreas Bertram, preotul, carturarul si publicistul Ilarie Chendi. În mod deosebit s-au remarcat Michael Freiherr von Melas, fiu al parohului sighisorean, general de cavalerie si comandant suprem al armatei austriece în lupta de la Marengo, Herma Oberth, savantul care a urmat Scoala din Deal, a trait o perioada la Sighisoara si, prin pasiunea sa, a contribuit mult la patrunderea omului în cosmos.
O mare parte a faimei orasului de astazi se datoreaza celei mai celebre personalitati istorice - la ora actuala - dintre toate personalitatile care au avut tangenta cu Sighisoara, voievodul Vlad Tepes, supranumit Dracula, fiu al voievodului Tarii Românesti Vlad Dracu. Este paradoxal, fiindca legenda creata se bazeaza pe calitati si actiuni straine celebrului voievod. Totul are ca punct de plecare pedepsele exemplare aplicate de Vlad Tepes adversarilor sai, într-o zona europeana mai toleranta si unor adversari care au amplificat intransigenta sa, însa mai ales amatorilor de senzational, de publicatii si filme cu vampiri, începând de la sfârsitul secolului al XIX-lea pâna în prezent.
Vlad Tepes - Dracula s-a nascut probabil in Sighisoara, tatal sau locuind între anii 1431-1436 si în orasul-cetate Sighisoara. Prin Sighisoara, celebrul Dracula a trecut în 1476, ultimul an al vietii, spre ultima si scurta sa domnie in Tara Româneasca. Casa Vlad Dracul. Cu Sighisoara actuala, legatura celebrului personaj istoric este asigurata de vechea si acum celebra casa supranumita \\\"Vlad Dracu\\\", situata în zona centrala a cetatii - apartinatoare autoritatilor cetatii medievale - totodata si fosta casa a corpului de paza, posibil de oaspeti, în care exista posibilitatea sa fi fost gazduit Vlad Dracu si cei apropiati lui.
Turnul, care a functionat ca sfat al orasului pâna la 1556, judecatorie si corp de garda pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie, unde pot fi vazute: ceramica din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramica romana, instrumente medicale si famaceutice din timpul celebrului farmacist Andreas Bertram (1670) si din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se remarca cel cu intarsie), mari mecanisme de închidere a portilor cetatii, arme, un exemplar din primele ceasuri de perete, realizat în secolul XVI în sud-vestul Germaniei, precum si evolutia mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, având figurinele reprezentând zeitati romane pentru fiecare zi din saptamâna.


Copyright 1999-2010 www.romania-pitoreasca.ro | Design by PetriSoft | Parteneri